Brancusi and “Grace Light Development”
Astazi comemoram 135 ani de la nasterea lui Constantin Brancusi, “un suflet din sufletul neamului romanesc” intrat in universalitate prin creatiile sale care au uimit o lume intreaga. Brancusi inseamna:
- Romania si contributia poporului roman la dezvoltarea omenirii;
- simbolismul in arta: simbioza dintre expresia eului abisal si expresia stilizata din arta populara romaneasca;
- un model pentru artistii de pretutindeni si pentru mine personal, pentru ca opera sa, rezultat al expresionismului mistic de lumina, m-a inspirat in mod special la realizarea proiectului: “Dezvoltare in lumina”.
Astfel, “Coloana infinita” am ales-o ca imagine simbolica a cartii: “Treptele succesului”, pentru ca ea reda esenta urcusului in lumina: o scara nesfarsita spre cer, aspiratia pe verticala a omului spre Dumnezeu fiind adevarata vocatie a omului. Brancusi vedea coloana ca pe “spirala vietii“, deci viata insasi e schimbare si perfectare, evolutia umana inscriindu-se pe o coloana fara sfasit.
Toate operele lui Brancusi sunt simboluri, artistul incercand sa redea prin forme aparent simple, dar elaborate, “sensul real al lucrurilor”. El motiveaza toata aceasta cautare ca dorinta de eliberare din limitele materiei si redarea prin forme a profunzimii spiritului. “Concomitent, trebuia să fuzionez toate formele – intr-o unitate perfecta. Chiar formele contradictorii trebuiau sa se unifice intr-o comuniune noua, finala, in filosofia mea asupra vietii, separarea materiei de spirit si orice soi de dualitate raman o iluzie. Sufletul si lutul formeaza o unitate. Prin acest oval al trupului “Pasarii maiestre”, eu am separat si am combinat doua miscari imperioase – una deasupra ovalului si alta dedesubt. Ma intrebam singur: cum trebuie sa balansez oare formele pentru a da Pasarii un sens al zborului -fara efort? După cum observati, am reusit cumva să fac ca Pasarea maiastra sa pluteasca.” (Constantin Brancusi)
Imaginea de mai sus arata succint evolutia artistica si spirituala a sculptorului in efortul sau de a unifica materia, reprezentata de pasare, cu spiritul, ce se exprima prin zbor, cautarea sensului prin forma. Iata cum pe masura ce avanseaza spre sine insusi, coborand tot mai profund in esenta lucrurilor, apare nevoia simplificarii, rotunjimea formelor materiale capata subtirimea si ascutimea spiritului, simbolizand aspiratia eterna a omului spre inalt si desavasire.
“Simplitatea nu este un tel în arta, dar ajungi fara voie la ea pe masura ce te apropii de sensul real al lucrurilor.” (C.Brancusi)
Simbolistica ansamblului de la Târgu Jiu in contextul Dezvoltarii in lumina
“Ansamblul monumental, format din <<Masa tacerii>>, <<Poarta sarutului>> si <<Coloana fara sfarsit>>, amplasate in axul care le leaga, constituie expresia esentelor artistice si filosofice ale operei lui Brancusi, sinteza a spiritualitatii romanesti si a valorilor universale.”
Ca si celelalte opere si coloana a suferit numeroase transformari: de nume si semnificatie. Astfel, intentia de baza a fost aceea de ridicare a unui monument in cinstea eroilor romani cazuti pe campul de lupta in Primul Razboi Mondial, ceea ce face ca in ochii unora formele romboidale sa arate ca niste “cosciuge suprapuse”. Totusi desprinzandu-se de sensul initial, multi intrevad in elementele coloanei o insiruire de clepsidre, ca un timp ce se scurge la nesfasit pana ce se pierde in eternitate, insusi Brancusi numind-o uneori: “pendulul timpului rasturnat”.
“Dar, indiferent de denumirile ce i se atribuie, ea este arborele ceresc, aerian, scara cereasca, care face legatura intre pămantescul glob si cerescul infinit. Este o reprezentare plastica a Absolutului, desavarsita prin repetitie si simetrie a tuturor erelor, lumilor si generatiilor, simbolul maretiei si vitalitatii, al infinitului si ondulatiei universale.”
Masa tacerii e rotunda, invitandu-ne la comuniunea prin tacerea graitoare, acesta fiind cadrul propice al intalnirii om-Dumnezeu, al omului cu sine insusi si starea optima in care rezonam cu energiile subtile ale universului, filonul valorilor creatiei si al comuniunii dintre oameni.
Poarta sarutului – Omul in viata sa are de trecut doua praguri esentiale: al casatoriei, ca o intrare printr-o poarta a sarutului, prin care cei doi “vor fi un trup” si cel al mortii, al trecerii in vesnicie. Doua taine la fel de infricosatoare si de importante pentru viata si devenirea umana.
“Artistul a codificat, in ansamblul sculptural, eternitatea intregului sau popor. Din punct de vedere etnologic, monumentele de la Targu–Jiu au reprezentarea cosmica a vietii umane, pornind de la nastere, simbolizata de Masa Tacerii si incheind cu trecerea in nefiinta, simbolizata de Coloana Infinitului. Distanta dintre ele, care reprezinta timpul vietii umane, este intrerupta de Poarta Sarutului, simbolul casatoriei si al inceperii unui nou ciclu al vietii.”
Brancusi a incercat sublimarea materiei in spirit prin arta, la fel cum “Dezvoltarea in lumina“ urmareste transfigurarea omului prin har, transpunerea in fapt a viziunii: “Om frumos – opera sublima, cu Dezvoltare in lumina!”.
”Oamenii, spunea Brancusi, nu recunosc minunea pe care o constituie viata insasi. Ceea ce le lipseste oamenilor din vremea noastra este dimensiunea cosmica, sentimentul acela al aventurii spiritului dincolo de realitatea imediata.”
Academia pentru Dezvoltare – ADLO.ro
Motivational
“O sculptură desăvârşită trebuie să aibă darul de a-l vindeca pe cel care o priveşte.”
“Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi vedea foarte departe. Şi merită să încerci să faci totul, în speranţa că vei putea odată să intri în împărăţia sferelor celor înalte.”
“Eu nu am căutat în toată viaţa mea decât esenţa zborului. Zborul, ce fericire!”
Cu riscul de a părea plictisitoare:), dacă încă nu ai citit în întregime minunatele lui aforisme, ţi le recomand cu toată căldura. Sunt strânse într-o carte, dar nu mai ţin minte la ce editură. Sincer, eu cu sculptura nu rezonez foarte bine, dar când o văd explicată de el-însuşi, încep să înţeleg. Şi, atunci când am citit aforismele, am înţeles cu adevărat esenţa acestui om.
Multă lumină, şi să găseşti zborul adevărat!
Draga Florina, drag Childagain, multumesc pentru completari si referinte; faptul ca incerci sa rezonezi cu cei din jur e tot ce conteaza, restul se poate invata. Iata, am gasit “Aforismele” pe un blog foarte frumos, care sa ne ajute sa patrundem mai bine taina creatiei brancusiene.
http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Brancusi%20-%20Aforisme.htm
Mult bine!
Foarte frumos alese şi ilustrate aforismele pe acest blog! De fapt, îl cunosc demult, este un blog pe care mă odihnesc adesea.
Şi eu mulţumesc că eşti alături de mine, şi pentru postările care îmi aduc linişte şi armonie!
Interesant articolul despre marele Brâncuși și operele sale….
Ți-am descoperit foarte recent blogul, îmi place conținutul și voi revenii, cu siguranță, ori de câte ori timpul îmi va permite (pentru că, cel puțin în cazul meu, timpul avut la dispoziție pentru acest hobby chiar este o problemă !). Te-am “marcat în blogroll-ul meu.Numai bine !
Inca o data multumim pentru video si ca ti-ai consumat din putinul timp pentru a cauta o resursa atat de pretioasa pentru a facilita intelegerea mesajului complex al operei brancusiene.
Spor in toate!:)
Uimitoare legatura dintre dezvoltarea omului in lumina si simbolistica marelui artist.
dar merge spre lumina si el.
Aceleasi idei le-am descoperit si intr-un documentar prin care Dan Puric explica opera marelui Brancusi.
Zborul meu e asa de mititel
O seara frumoasa!
Mariana.
E foarte posibil ca sa descoperim ca toti avem aceleasi idei, pentru ca sursa lor e aceeasi: Adevarul. Poate ca unii dintre noi le exprima mai cu talent, altii mai stangaci, iar altii nu indraznesc sa dea glas adevarului din ei. Oricum ar fi: “gand la gand cu bucurie”.
Ca zborul nostru e “mititel” sau inalt, asta numai Dumnezeu stie.
Important e sa nu ne pierdem avantul si sa ne straduim dupa puterile noastre, ca de restul se ocupa Tatal nostru.
O zi plina de lumina, Mariana!
”Găsim apoi expresia firii creștine a acestui popor și în ansamblul brâncușian de la Târgu Jiu, închinat eroilor căzuți în primul război mondial. Căci denumirile inițiale, modificate apoi din rațiuni ideologice, au fost: “Poarta înfrățirii între neamuri” și nu “Poarta Sărutului”, “Masa celor doisprezece Apostoli” și nu “Masa Tăcerii”, “Coloana Pomenirii fără de sfârșit” și nu “Coloana Infinită”. Privit de sus, din elicopter sau din avion, complexul memorial de la Târgu Jiu este unit de o alee, formând deopotrivă o sabie, dar și o cruce. Este, de fapt, o cruce-sabie. Romburile “Coloanei Pomenirii fără de sfârșit” sunt profiluri de coșciug, stilizate de artist. Și astfel, coșciug peste coșciug lăsând ultimul capac deschis, arată jertfa continuă a acestui neam. Este ca un testament și un act de identitate al nostru, Brâncuși intuind astfel, ca și Eminescu, condiția permanent jertfelnică a acestui neam.”
Dan Puric – “Despre omul frumos”(capitolul “Ortodoxia în arta românească”)